Aştept…

Mă uit pe geam… stropi mari se-agaţă de şindrilă

Cum se agaţă gândul de-un vis aproape uitat…

Iubit de zile, zâmbit de luni, uitat de ani, pierdut…

Plouă, plouă, cu suflete plouă şi plouă şi plouă…

Cu zilele plouă… şi-aştept...

Mă uit la oameni… şi văd cum norii se grăbesc mereu

Să îi prindă din urmă, iar ei merg mai departe.

Iubiţi in ani, zâmbind la luni, uitaţi în ziuă... pierduţi.

Fug, fug, cu zâmbete fug, şi plouă şi plouă...

Cu zilele plouă... şi-aştept...

Mă uit la mine... şi-ascult cum tăcerea mă cuprinde

Iar umbra se coboară, uitându-mă în neguri, aşteptând.

în zile uitat, în zile orbit, în zile-alungat de nouri şi vânt...

Iar tu îmi zimbeşti şi-mi-arăţi cum plouă, şi plouă şi plouă,

Cu lacrime plouă... şi-aştept...

Sunt damnat să trăiesc prin tăcerea unei şoapte.