Pasiune

Buchii frânte, vise rupte,

idealuri risipite pe-un crâmpei de viaţă scurtă…

rugi fierbinţi și buze prinse-n

încleștări de amintire și iubire... și iubire…

Cruntă-i clipa cea din urmă care caută o lume

pasiune, zâmbet dulce, o lumină și iertare,

căci deși a fost un cântec care-n propria născare

a creat o altă viaţă, un alt cântec, un alt zâmbet, un alt nume

de iubire, i-au spus Tăcere.

Eu i-am spus ‘Tu’, dar nu m-au crezut…

iar ‘Tu’ ai râs de mine.

Nu mi-a mai rămas decât ‘Tăcerea’ de care să mă bucur…

și e liniște.

Try.

S-ajungi la un sfârșit pe care îl știai când ai-nceput

să-ntorci privirea clipei ce din veci te-a întrecut…

și simţi că lumea ta-i un incipit finit continuu.

Nu… nu…

Se merită încă o dată să calci pe-același drum?

Să-ţi sfâșii tălpile-n același pietre arse-n fum?

Să simţi durerea ce te-a cunoscut din veci.

Deci… deci?

Strigoi trecut de ochi, priviri, de lună.

Să pieri în negura-ţi de humă…

Să pot să-ncerc ce n-am făcut iar tu-ai putut:

Să pot s-o iau din nou de la-nceput.

Să fiu din suflet, apă renăscut…

și nu o umbră ce-a tăcut…

prea mult.

Dormi

Ceaţă…

Dormi, copile, dormi…

cu vise de viaţă tivite de-o şoaptă,

de-un cânt şi de-un zâmbet

de fată…

Vânt…

Dormi tu, omule, dormi…

cu negura nopţii în suflet, şi-acasă

străină ţi-e soarta, străin îţi eşti însuţi

de toate…

Zori…

Dormi, bătrânule, dormi,

cu bruma de viaţă ce-n vine îţi curge

zâmbind, iar în vise iubirea îţi cântă

de moarte…