Deschide-te, floare de stih, in cunună
Pe muchii de foaie-mbibată-n cerneală
Pictează minunile-n stropi de furtună
In zorii de-aramă şi-n urme de vară.
Să fii ca o sfântă, cunună-ntre buchii,
Penelu-mi să picure lacrimi-culori
Pe buzele arse de litere-n stíhii,
De faurul meşter stăpân peste flori.
şi aprinsă pe focul din ochii cărbune,
Să umpli-al meu suflet : iubire şi dor.
Sunt sclav al cuvintelor şoptite-n tăciune.
Secundele toate în virgule mor...
Petale de floare pe frunte cobor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu