în noapte se
pierde o stea prăfuită
Iar muguri de floare timizi se ascund.
O briză de şoapte pe chipu-ţi tăcut
Preschimbă în
vorbe milenii, grăbită.
Din lună răsare doar
umbră răpită
De umbra-ţi
uitată... şi-n zare m-afund.
în noapte se pierde o
stea prăfuită
Iar muguri de
floare timizi se ascund.
în iarbă şi-n miros de
viu mă cufund...
şi-n clipe, secunde,
minute trecute,
E amurgul şi zile
m-aştept-amagite
A fi, a iubi?
Raspunsul e crunt.
în noapte se
pierde o stea prăfuită...
Rondel de primăvară I
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu